Artmania 2013

Iar m-am pierdut în Mediaş. Cred că o să accept situaţia şi o să devină o mică tradiţie. Revenind... intai despre festival:

Despre Deine Lakaien ştiam doar că sună foarte bine. Acum au cântat în curtea interioară a Palatului Brukenthal în formula pian + voce. Dacă despre voce ştiam că e foarte faină, am rămas prost văzând prestaţia pianistului, care putea scoate cam orice sunet dorea din pianul respectiv. A fost absolut fantastic... De văzut şi revăzut la orice ocazie, aşa ceva nu se întâmplă în fiecare zi.

Amaranthe e genul de trupă din aceeaşi categorie cu Delain, Epica, Within Temptation (mai putin primele două albume) sau Nightwish în epoca Almette. Pardon, Anette. Adică un fel de metal cu guristă. Sună la fel ca celelalte, neimpresionant. Dar neimpresionant la modul cel mai literal, adică nu pot avea o părere despre ei. Sunt "meh". Nici măcar impresie proastă nu au reuşit să facă, ceea ce e cam trist.

Haggard am mai văzut prin 2007, parcă, undeva într-o sală. Dacă reţin bine, şi atunci au avut mici probleme de sonorizare (chiar dacă era un eveniment "indoor"), pe care, totuşi, nu le pot critica în vreun fel. Nu pot să sune bine instrumentele clasice lângă instrumente electrice fără să fie amplificate mult. Adică microfonia e inevitabilă. Dar trec peste, nu cred că există sunetist care să poată rezolva problema, având 5 intrumente clasice, 5 electrice şi 3 voci. Drept urmare, cu această paranteză făcută, zic că Haggard totuşi a sunat bine. Oricum, a fost singura trupă din prima zi care ar fi meritat, din punctul meu de vedere, deplasarea până în piaţă. Şi a meritat.

Despre Within Temptation pot spune acelaşi lucru ca în cazul Amaranthe. Nu îmi place. Nu acum. Au scos un super album de debut şi unul decent imediat după. Apoi s-au transformat într-un fel de Linkin Park cu voce feminină. La ce bun concertul, din punctul meu de vedere, dacă au cântat doar două melodii de pe al doilea album şi nici una de pe primul? M-am plictisit la concertul lor după câteva piese, apoi mi-am amintit că mă durea spatele, deci impresie bună... nu. ciuciu. canci. nu îmi plac.

Puneam Xandria în aceeaşi găleată cu Within Temptation şi Amaranthe. Greşisem. Şi asta doar pentru că ştiam câteva albume vechi ale lor, cu altă vocalistă decât cea de azi. Au schimbat-o, deci, şi bine au făcut. Acum, tipa are voce de operă. Adevărată. Şi cântă bine şi sună bine şi mi-a amintit de Tristania din zilele lor bune sau chiar de Nightwish. A fost frumos. Şi a fost prima dată când am auzit publicul să ceară bis la prima trupă a festivalului, deci tind să cred că îmi împărtăşesc şi alţii părerea. Şi Xandria s-a simţit foarte bine (şi au fost impresionaţi de public), probabil or să revină cândva.

Orphaned Land sunt caraghioşi. Jesus band. Sunt trei iisuşi în trupă (bas, voce, tobe), şi asta nu e tot. Trupa asta a făcvut câteva mii de metalişti să dea din palme pe ritm de manele şi să uite cum se dă din cap. Regret că nu ştiu toate versurile de la "Duşmanii îmi poartă pică", pentru că se potriveşte cu o melodie de-a lor. Dar doar pentru asta aş căuta melodia şi aş face un remix cu instrumentalul lor şi vocea lui Vali Vijelie. M-a distrat concertul lor. Între melodii îmi făceam cruce, pentru că tocmai îl ascultasem pe micul iisus. Dar ce e puţin greşit este că o să vreau să îi mai ascult. Probabil tot pentru distracţie, dar o să fac asta.

A plouat atât de mult în timpul concertului Lacrimosa încât era puţină piaţă sub apa din zonă. Eu i-am mai văzut o dată în 2008 şi mi-a plăcut concertul de atunci. Nu ştiu dacă este din cauza ploii, dar acum mi-a plăcut de 100 de ori mai mult. A fost perfect, şi mă refer la prestaţia lor, împreună cu ploaia care a căzut la fix. Implicarea lor în muzică îmi aminteşte vag de My Dying Bride, ceea ce este perfect, atât, nu mai mult sau mai puţin. Acum pot să mor împăcat, de pneumonie sau orice altceva.

Atât cu Artmania... Nu vreau să fac jurnal de călătorie, dar am următorul "aftermath": 11 zile, 800km, munţii Cindrel şi cetăţi. Mulţi munţi şi multe cetăţi. Aşadar, în primul rând, mergeţi la Alba Iulia, e un loc prea frumos şi prea puţin cunoscut. În comparaţie cu Sibiul, cetatea din Alba Iulia este pur si simplu pustie, dar merită mult mai mult. Apoi, traseul Sibiu - Sighişoara - Mediaş - ăăăă...undeva în Mediaş că m-am pierdut - Sibiu devine tradiţie, dar nu mă deranjează, măcar am descoperit locuri noi atît în Sighişoara (cimitirul) cât şi în Mediaş (biserica evanghelică). Iar despre munţi nu am ce zice, mergeţi de-a-n muntele şi descoperiţi singuri, că aşa se face.

Închei ca în 2009: să vină naibii Paradise Lost, că îmbătrânesc şi mor până apuc să îi văd.