Mâncăm răbdări prăjite şi bem gaz, asta e clar. Şi mai natural. Nu mai mâncăm friptură de porc, nu mai bem suc de portocale. Dar bem suc cu gust de vişine la o prăjitură cu aromă de ciocolată. Ce bine! Aştept prunele cu gust de peşte şi cartofii prăjiţi cu aromă de ciorbă de burtă. De ce nu? Tocmai am mâncat nişte alune cu gust de friptură* (serios). Azi băgăm în noi numai chestii cu aromă de miros. O să murim.
______________
*barbecue!!!
16 nov. 2008
12 nov. 2008
Moonlight is bleeding...
Niciodată luna şi cerul nu s'au împăcat mai bine ca azi...
As the cheerless towns pass my window
I can see a washed out moon through the fog
And then a voice inside my head breaks the analogue
And says
Follow me down to the valley below
You know
Moonlight is bleeding from out of your soul
I survived against the will of my twisted folk
But in the deafness of my world the silence broke
And said
Follow me down to the valley below
You know
Moonlight is bleeding from out of your soul
[...]
I can see a washed out moon through the fog
And then a voice inside my head breaks the analogue
And says
Follow me down to the valley below
You know
Moonlight is bleeding from out of your soul
I survived against the will of my twisted folk
But in the deafness of my world the silence broke
And said
Follow me down to the valley below
You know
Moonlight is bleeding from out of your soul
[...]
28 oct. 2008
Şi totuşi eu sunt blogger
...dar nu pentru că scriu bloguri, nu, atunci aş fi doar un simplu bloghist. Prin urmare, în premieră mondială, veţi vedea ce vrăji mai fac eu. Şi anume, fac o platformă de blogging. Eu nu scriu bloguri, eu le construiesc! Când serverul e pornit, acest LINK ar trebui să funcţioneze. Evident, e în lucru şi aşa va fi multă vreme. Nu face încă nimic, dar puteţi vedea cum arată. Hai cu păreri!
P.S. Nu din plăcere, dar de nevoie. O să aflaţi mai târziu despre ce e vorba.
P.S. Nu din plăcere, dar de nevoie. O să aflaţi mai târziu despre ce e vorba.
12 oct. 2008
În lipsă
Şi dacă ai fi mort? Decedat şi în sicriu, înconjurat de viaţă... ce ai face? Ai o gaură unde trebuia să fie inima, dacă ai umple'o cu suflet, ai învia? Şi dacă da? Te'ai îngropa cu sufletul tău? Aţi rămâne împreună de'acum încolo, pentru că se poate? Pentru că până acum nu s'a putut? Şi dacă nu?
Ai o nevoie biologică de a avea o inimă. La ce bun? Este pompa de benzină a maşinii. Doar că e a ta. La ce bun? Mergi pe jos când se strică maşina. Îţi împingi maşina mai pe margine. Hai că poţi.
Eşti un corp eşuat, bună ziua şi ţie. Ce nu mai faci? Nu exişti pentru că exişti prea mult şi nu te găseşti pentru că eşti peste tot. Dar ai o gaură acolo unde e inima...
Eşti o rablă. Ai un suflet care te dă la schimb cu o maşină nouă. Programul rabla. Bună dimineaţa, eu sunt presa, tu nu mai eşti. Şi dacă ai fi, cu tot cu gaura acolo unde e inima? Cred că aş fi un suflet foarte nemulţumit, fără pompă de benzină la o maşină decedată de mult. Piese din dezmembrări. Moartea altuia îşi găseşte loc în tine şi îţi dă viaţă. O pompă veche de benzină încă funcţională. Bună ziua, dar suflet mai aveţi?
Eşti un dezintegrat, un neintegrat şi un ingrat ce se caută pe sine printre mii de bucăţi ale propriului sine, pentru că eşti toate picăturile ploii, separat şi niciodată împreună. Eşti un prost cu o gaură acolo unde e inima. Eşti tu, eşti el, eşti noi şi sunt eu, sunteţi voi şi toţi suntem tu, eşti mulţi. Eşti praf în vânt şi uneori în ochi. Eşti durerea mea de cap şi de spate, eşti bucuria cafelei de dimineaţă, nevoia celei de la prânz şi a tuturor celorlalte cafele de peste zi. Eşti o piatră în pantof şi ai o gaură acolo unde e inima.
Ai o nevoie biologică de a avea o inimă. La ce bun? Este pompa de benzină a maşinii. Doar că e a ta. La ce bun? Mergi pe jos când se strică maşina. Îţi împingi maşina mai pe margine. Hai că poţi.
Eşti un corp eşuat, bună ziua şi ţie. Ce nu mai faci? Nu exişti pentru că exişti prea mult şi nu te găseşti pentru că eşti peste tot. Dar ai o gaură acolo unde e inima...
Eşti o rablă. Ai un suflet care te dă la schimb cu o maşină nouă. Programul rabla. Bună dimineaţa, eu sunt presa, tu nu mai eşti. Şi dacă ai fi, cu tot cu gaura acolo unde e inima? Cred că aş fi un suflet foarte nemulţumit, fără pompă de benzină la o maşină decedată de mult. Piese din dezmembrări. Moartea altuia îşi găseşte loc în tine şi îţi dă viaţă. O pompă veche de benzină încă funcţională. Bună ziua, dar suflet mai aveţi?
Eşti un dezintegrat, un neintegrat şi un ingrat ce se caută pe sine printre mii de bucăţi ale propriului sine, pentru că eşti toate picăturile ploii, separat şi niciodată împreună. Eşti un prost cu o gaură acolo unde e inima. Eşti tu, eşti el, eşti noi şi sunt eu, sunteţi voi şi toţi suntem tu, eşti mulţi. Eşti praf în vânt şi uneori în ochi. Eşti durerea mea de cap şi de spate, eşti bucuria cafelei de dimineaţă, nevoia celei de la prânz şi a tuturor celorlalte cafele de peste zi. Eşti o piatră în pantof şi ai o gaură acolo unde e inima.
In currents of cobalt
You storm through my heart
To sever, to puncture
The memories that burn
Let sweep through the arteries
In sharp stabs of pain
Your talonlike fingers to kill me again
Drag me down, in passionate sighs
With the ocean above me
And flames in my eyes
And grant me a life I can live
Without...
You storm through my heart
To sever, to puncture
The memories that burn
Let sweep through the arteries
In sharp stabs of pain
Your talonlike fingers to kill me again
Drag me down, in passionate sighs
With the ocean above me
And flames in my eyes
And grant me a life I can live
Without...
11 oct. 2008
Sfântul Goglu
De mult nu m'am mai uitat la statistici, să văd cum aterizează omii la mine pe blog, după ce s'au dat pe Goglu cu o căutare, două... Ei bine, văzând cum lumea îşi verifică des vizitatorii (deh, securitatea...), am zis să mă iau şi eu dupe lume, că ştie ea mai bine. Să vedem, deci, statistici, dintr'un total de 83 de căutări, cu comentariile mele, că nu mă pot abţine:
- drăguţ copii - măcar ai diacritice
- negru in alte limbi - păi, în orice limbă ar fi, tot negru rămâne...
- poze cu cucuvele - ştie Iliescu.
- vreau wesling - ce p... (...ardon) e wesling de toata lumea îl vrea?
- poze emo goth pentru - pentru ce? Să'ţi stea în gât.
- mort nespovedit neimpartasit - neîngropat, neîmbălsămat, nebun, neprost, ne pare rău.
- vianist - săracul...
- este corect intrun - este.
- parastas la mort - şi la viu, dacă vrei.
- pian din tastatura - vrei să'ţi dau un pumn în gură?
26 sept. 2008
Ceva nu e bine...
In primul rand, am buton de dublu-click la mouse.
Apoi, voiam sa scriu ceva. O abureala. Despre cum eu, de fapt, nu sunt blogger. O lista de motive bine argumentate in acest sens. In ideea ca eu aburesc in general si, de fapt, scopul comunicat de textul ce era sa fie, este de fapt, altul. Un scop ce reflecta statutul meu de emo care nu recunoaste ca e emo. Pentru ca sunt emo, dar nu recunosc, sa zicem ca erau (de fapt, sunt) probleme metafizice ascunse in spatele unei liste de motive pentru care eu nu sunt blogger. Adica o abureala generala si abstracta de nu s-ar fi prins nimeni ce vreau sa spun, nici macar persoana vizata. De fapt, de'asta nu sunt blogger, ca nu scriu pentru audienta ci pentru unul, altul... si astept sa se prinda. Si nu se prind (cu o exceptie, jos palaria, dar acum nu te mai priveste). Vai, ce urat. Face-mi-s-ar rusine. Acum, rusinat tot de abia mai vad tastatura, ajung la problemele metafizice. Da. Voi spune explicit... err, nu. M-am razgandit. Ce pacat. Noapte buna.
You should know, actually...
Apoi, voiam sa scriu ceva. O abureala. Despre cum eu, de fapt, nu sunt blogger. O lista de motive bine argumentate in acest sens. In ideea ca eu aburesc in general si, de fapt, scopul comunicat de textul ce era sa fie, este de fapt, altul. Un scop ce reflecta statutul meu de emo care nu recunoaste ca e emo. Pentru ca sunt emo, dar nu recunosc, sa zicem ca erau (de fapt, sunt) probleme metafizice ascunse in spatele unei liste de motive pentru care eu nu sunt blogger. Adica o abureala generala si abstracta de nu s-ar fi prins nimeni ce vreau sa spun, nici macar persoana vizata. De fapt, de'asta nu sunt blogger, ca nu scriu pentru audienta ci pentru unul, altul... si astept sa se prinda. Si nu se prind (cu o exceptie, jos palaria, dar acum nu te mai priveste). Vai, ce urat. Face-mi-s-ar rusine. Acum, rusinat tot de abia mai vad tastatura, ajung la problemele metafizice. Da. Voi spune explicit... err, nu. M-am razgandit. Ce pacat. Noapte buna.
You should know, actually...
16 sept. 2008
Blog care este suspect
Ce fac acum? De ce sunt aici? sunt intrebări fireşti atunci când nu îţi place nici ce faci şi nici unde te afli. Se cer explicaţii. Se dau explicaţii care nu mulţumesc pe nimeni. Se caută explicaţii în altă parte, până când lăsăm totul baltă şi ne apucăm de ceva ce ne place mai mult. Veşnica consecvenţă, niciodată nu i-a plăcut de mine... de veşnica pomenire nu mai spun nimic că iar sunt după parastas.
Caut şi eu acum răspunsuri la întrebările de mai la deal. Şi pentru mine, şi pentru restul lumii, care probabil a înţeles că eu am aici o mare colecţie de metafore metafizice de neînţeles şi că vorbesc despre tot şi toate, de la parastase la nemurirea lumii (şi imposibilitatea de a-i face parastas, probabil). Pentru că am folosit de prea multe ori pe metrul liniar (că o frază nu poate avea metri patraţi, nu?), o să renunţ să folosesc cuvântul parastas în cele ce urmează, că e urât. Revenind la presupusele metafore de prin paginile, şi anume, care sunt de faţă, ei bine, acestea nu există. Metaforele. Adică abstractizarea unui fapt banal si concret. Nimeni nu vrea să conceptualizeze ceva ce te loveşte în faţă precum tramvaiul 41 când coboară podul Grand, pentru că de fapt nu e nimic in everybody's face aici, ci, punctual, just in your face, respectiv faţa unui om cât se poate de concret, pe care o lovesc (faţa) cu o situaţie în care este implicat, cât se poate de concretă, om care oricum nu citeşte blogul, cât se poate de neinteresant.
O singură dată am avut o reacţie din partea unui asemenea om, care s-a simţit lovit în faţă de blog precum tramvaiul 41 care coboară podul Grand. Şi mi-a zis. So all is not lost! Prin urmare, acum dacă vreau să zic că cineva se poartă suspect în ultima vreme, chiar am şanse să-l îndrept pe păcătos? Incredibil, mai repede făceam colivă, ah, dar nu, am zis că nu mai vorbesc de parastase, dar era o colivă întru amintirea vremilor nesuspecte din viaţa omului vizat. Da, bă. Suspectule care eşti tu suspect şi nici nu ştii dacă vorbesc în general sau chiar am greşit genul substantivelor care sunt ele şi anume masculine în fraza care te vizează pentru că eşti tu suspect de suspect care eşti tu suspect. Băi suspectule.
Bă ce nu-mi place când derapează fraza în stilul Mircea Badea. Suspect, să mor io.
Caut şi eu acum răspunsuri la întrebările de mai la deal. Şi pentru mine, şi pentru restul lumii, care probabil a înţeles că eu am aici o mare colecţie de metafore metafizice de neînţeles şi că vorbesc despre tot şi toate, de la parastase la nemurirea lumii (şi imposibilitatea de a-i face parastas, probabil). Pentru că am folosit de prea multe ori pe metrul liniar (că o frază nu poate avea metri patraţi, nu?), o să renunţ să folosesc cuvântul parastas în cele ce urmează, că e urât. Revenind la presupusele metafore de prin paginile, şi anume, care sunt de faţă, ei bine, acestea nu există. Metaforele. Adică abstractizarea unui fapt banal si concret. Nimeni nu vrea să conceptualizeze ceva ce te loveşte în faţă precum tramvaiul 41 când coboară podul Grand, pentru că de fapt nu e nimic in everybody's face aici, ci, punctual, just in your face, respectiv faţa unui om cât se poate de concret, pe care o lovesc (faţa) cu o situaţie în care este implicat, cât se poate de concretă, om care oricum nu citeşte blogul, cât se poate de neinteresant.
O singură dată am avut o reacţie din partea unui asemenea om, care s-a simţit lovit în faţă de blog precum tramvaiul 41 care coboară podul Grand. Şi mi-a zis. So all is not lost! Prin urmare, acum dacă vreau să zic că cineva se poartă suspect în ultima vreme, chiar am şanse să-l îndrept pe păcătos? Incredibil, mai repede făceam colivă, ah, dar nu, am zis că nu mai vorbesc de parastase, dar era o colivă întru amintirea vremilor nesuspecte din viaţa omului vizat. Da, bă. Suspectule care eşti tu suspect şi nici nu ştii dacă vorbesc în general sau chiar am greşit genul substantivelor care sunt ele şi anume masculine în fraza care te vizează pentru că eşti tu suspect de suspect care eşti tu suspect. Băi suspectule.
Bă ce nu-mi place când derapează fraza în stilul Mircea Badea. Suspect, să mor io.
29 aug. 2008
Zâmbet pe stradă
De câte ori ţi s-a întâmplat să mergi pe stradă şi să-ţi zâmbească un om? Cam rar... mai des îţi poate zâmbi o ţeavă...
25 iul. 2008
Zevzecia prin efracţie
Titlul nu-mi aparţine, dar un lucru e clar: românul e cam zevzec şi îi cam place şi efracţia. Adică e un fel de Găgăuţă fraudulos.
Năstase ar fi mândru (de firmă, nu de ce scrie pe uşă)
Aici nu comentez...
E foame de litere...
Puzzle...
Scara de la etajul 4 la etajul 5 (pe bune)
Vă place în Românica, nu?
6 iul. 2008
Domnul doamnei
Da, m-am enervat. Deci am draci. Deci in cele ce urmeaza am dreptate si cui ma contrazice ii urez o moarte usoara (ca asa sunt eu mai dragut).
Deci am draci, niste draci religiosi (sic) de data asta, cu draci din trafic sau draci pe oameni revin mai tarziu.
Da, o cucoana declama tare in autobuz ca Domnul Iisus face si drege, compenseaza cu ce n-ai (?!) si iar face si drege. Si iar declama sus si tare cucoana respectiva despre ce sa faci si ce sa nu faci, desi in dreptul unei biserici nu si-a facut cruce. Deci, da, am draci! Misionarismul s-a mutat in transportul in comun. Madam vorbea cu un necunoscut ghinionist care a gasit singurul loc liber langa dumneaei. Si nu vorbea, declama, tipa, urla despre domnul ei care este, si anume, Iisus. Pana cand domnul de langa mine a intervenit si a rugat-o sa vorbeasca mai incet. Mai bine, ca daca interveneam eu, nu o rugam asa frumos. Da, domnul compenseaza cu ce n-ai. Da, care domn? Iisus, evident.
Sunt satul de cata atentie i se da acestui domn. Si m-am enervat si voi spune public, "pe post", ca eu cred despre crestinism ca spala creere. Si afecteaza la sonor. Adica il da mai tare.
Domnul compenseaza. Si nu, n-ati inteles, sa va mai explic. Domnul iti da ce n-ai. Of, tot n-ati inteles, sa va explic: DOMNUL IISUS ARE GRIJA SA ITI DEA CE ITI LIPSESTE. Capisci? Cam asa era in autobuz. Domnul respectiv (nu Iisus, ci vecinul de scaun al misionarei) n-a prea priceput, noroc cu vecinul meu de scaun.
De ce oare m-am saturat de subiectul asta? Ca o fi, poate, pe toate gardurile? Ca e stire de prima pagina ca Gigi Bec. are Cristosi in biblioteca (deci are biblioteca...) si un sfant Gheorghe de tabla, calare pe balaur, pe masa? Ca unii popi se dau cu gipul si cu mertzanul iar altii au sindicat de saraci ce sunt? Ca domnul COMPENSEAZA? Ca n-am diacritice la tastatura? AAAaaaaaaaAAAAaaaaaaAAAAAAAAAAaaaaaaaAAAAAAAAAAaargh. Muriti. Domnul cu voi... doamna cu mine. Hehe.
Deci, copii, vizitati www.cimitir.ro
Deci am draci, niste draci religiosi (sic) de data asta, cu draci din trafic sau draci pe oameni revin mai tarziu.
Da, o cucoana declama tare in autobuz ca Domnul Iisus face si drege, compenseaza cu ce n-ai (?!) si iar face si drege. Si iar declama sus si tare cucoana respectiva despre ce sa faci si ce sa nu faci, desi in dreptul unei biserici nu si-a facut cruce. Deci, da, am draci! Misionarismul s-a mutat in transportul in comun. Madam vorbea cu un necunoscut ghinionist care a gasit singurul loc liber langa dumneaei. Si nu vorbea, declama, tipa, urla despre domnul ei care este, si anume, Iisus. Pana cand domnul de langa mine a intervenit si a rugat-o sa vorbeasca mai incet. Mai bine, ca daca interveneam eu, nu o rugam asa frumos. Da, domnul compenseaza cu ce n-ai. Da, care domn? Iisus, evident.
Sunt satul de cata atentie i se da acestui domn. Si m-am enervat si voi spune public, "pe post", ca eu cred despre crestinism ca spala creere. Si afecteaza la sonor. Adica il da mai tare.
Domnul compenseaza. Si nu, n-ati inteles, sa va mai explic. Domnul iti da ce n-ai. Of, tot n-ati inteles, sa va explic: DOMNUL IISUS ARE GRIJA SA ITI DEA CE ITI LIPSESTE. Capisci? Cam asa era in autobuz. Domnul respectiv (nu Iisus, ci vecinul de scaun al misionarei) n-a prea priceput, noroc cu vecinul meu de scaun.
De ce oare m-am saturat de subiectul asta? Ca o fi, poate, pe toate gardurile? Ca e stire de prima pagina ca Gigi Bec. are Cristosi in biblioteca (deci are biblioteca...) si un sfant Gheorghe de tabla, calare pe balaur, pe masa? Ca unii popi se dau cu gipul si cu mertzanul iar altii au sindicat de saraci ce sunt? Ca domnul COMPENSEAZA? Ca n-am diacritice la tastatura? AAAaaaaaaaAAAAaaaaaaAAAAAAAAAAaaaaaaaAAAAAAAAAAaargh. Muriti. Domnul cu voi... doamna cu mine. Hehe.
Deci, copii, vizitati www.cimitir.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
