În lipsă

Şi dacă ai fi mort? Decedat şi în sicriu, înconjurat de viaţă... ce ai face? Ai o gaură unde trebuia să fie inima, dacă ai umple'o cu suflet, ai învia? Şi dacă da? Te'ai îngropa cu sufletul tău? Aţi rămâne împreună de'acum încolo, pentru că se poate? Pentru că până acum nu s'a putut? Şi dacă nu?
Ai o nevoie biologică de a avea o inimă. La ce bun? Este pompa de benzină a maşinii. Doar că e a ta. La ce bun? Mergi pe jos când se strică maşina. Îţi împingi maşina mai pe margine. Hai că poţi.
Eşti un corp eşuat, bună ziua şi ţie. Ce nu mai faci? Nu exişti pentru că exişti prea mult şi nu te găseşti pentru că eşti peste tot. Dar ai o gaură acolo unde e inima...
Eşti o rablă. Ai un suflet care te dă la schimb cu o maşină nouă. Programul rabla. Bună dimineaţa, eu sunt presa, tu nu mai eşti. Şi dacă ai fi, cu tot cu gaura acolo unde e inima? Cred că aş fi un suflet foarte nemulţumit, fără pompă de benzină la o maşină decedată de mult. Piese din dezmembrări. Moartea altuia îşi găseşte loc în tine şi îţi dă viaţă. O pompă veche de benzină încă funcţională. Bună ziua, dar suflet mai aveţi?
Eşti un dezintegrat, un neintegrat şi un ingrat ce se caută pe sine printre mii de bucăţi ale propriului sine, pentru că eşti toate picăturile ploii, separat şi niciodată împreună. Eşti un prost cu o gaură acolo unde e inima. Eşti tu, eşti el, eşti noi şi sunt eu, sunteţi voi şi toţi suntem tu, eşti mulţi. Eşti praf în vânt şi uneori în ochi. Eşti durerea mea de cap şi de spate, eşti bucuria cafelei de dimineaţă, nevoia celei de la prânz şi a tuturor celorlalte cafele de peste zi. Eşti o piatră în pantof şi ai o gaură acolo unde e inima.

In currents of cobalt
You storm through my heart
To sever, to puncture
The memories that burn
Let sweep through the arteries
In sharp stabs of pain
Your talonlike fingers to kill me again

Drag me down, in passionate sighs
With the ocean above me
And flames in my eyes
And grant me a life I can live
Without...